docent

docent
DOCÉNT, docenţi, s.m. 1. (În alte ţări) Grad didactic onorific în învăţământul superior, corespunzând de obicei aceluia de conferenţiar; persoană care are acest grad. 2. (În ţara noastră; de obicei în sintagma doctor docent) Titlu ştiinţific acordat doctorilor în ştiinţe care s-au distins printr-o activitate valoroasă; persoană care are acest titlu. – Din germ. Dozent.
Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

docént s. m., pl. docénţi, abr. doc.
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DOCÉN//T docentţi m. 1) Grad didactic în învăţământul superior, care precede imediat pe cel de profesor. ♢ Doctor docent titlu ştiinţific acordat doctorilor în ştiinţe care s-au distins printr-o activitate deosebită. 2) Persoană cu acest grad didactic. /<germ. Dozent
Trimis de siveco, 03.05.2005. Sursa: NODEX

DOCÉNT s.m. 1. (În trecut) Profesor universitar neretribuit, la al cărui curs studenţii nu erau obligaţi să dea examen. 2. Titlu în învăţământul superior acordat de o facultate unui doctor în ştiinţe pentru merite ştiinţifice; posesorul unui asemenea titlu. [< germ. Dozent, it. docente, cf. lat. docens < docere – a învăţa].
Trimis de LauraGellner, 20.05.2006. Sursa: DN

DOCÉNT s. m. grad didactic în învăţământul superior corespunzător celui de conferenţiar universitar. (< germ. Dozent)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • Doçent — (Abk. Doç.) ist ein türkischer Akademischer Grad. Er entspricht in etwa dem Titel Privatdozent. Der Grad „Doçent“ steht über dem Doktor und beinhaltet keine Lehrverpflichtung.[1] Die Hauptvoraussetzung ist eine erfolgreiche Promotion. Daneben… …   Deutsch Wikipedia

  • docent — dòcent (docȅnt) m <G mn nātā> DEFINICIJA samostalni predavač na fakultetu ili akademiji, po stupnju viši od višeg asistenta, a niži od izvanrednog profesora ETIMOLOGIJA njem. Dozent ← lat. docens: koji podučava ← docēre: podučavati …   Hrvatski jezični portal

  • Docent — Do cent, a. [L. docens, entis, p. pr. of docere to teach.] Serving to instruct; teaching. [Obs.] [1913 Webster] || …   The Collaborative International Dictionary of English

  • Docēnt — (v. lat.), Lehrender, Lehrer an einer hohen Schule …   Pierer's Universal-Lexikon

  • Docent — Docent, s. Dozent …   Meyers Großes Konversations-Lexikon

  • dòcent — (docȅnt) m (dòcentica ž) 〈G mn nātā〉 samostalni predavač na fakultetu, po stupnju viši od višeg asistenta, a niži od izvanrednog profesora ✧ {{001f}}njem. ← lat …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • docent — 1630s (adj.), from L. docentem (nom. docens), prp. of docere to teach (see DOCTOR (Cf. doctor)). As a noun, from 1880 …   Etymology dictionary

  • docent — {{/stl 13}}{{stl 8}}rz. mos I, Mc. docentncie; lm M. docentnci {{/stl 8}}{{stl 7}} zniesione w Polsce na wyższych uczelniach (zachowane w Polskiej Akademii Nauk) w latach 90. stanowisko samodzielnego pracownika naukowego z tytułem doktora… …   Langenscheidt Polski wyjaśnień

  • docent — ☆ docent [dō′sənt; ] also [ dō sent′ ] n. [Ger, earlier sp. of dozent, teacher, lecturer < L docens, prp. of docere, to teach: see DECENT] 1. in some American universities, a teacher or lecturer not on the regular faculty 2. a tour guide and… …   English World dictionary

  • Docent — This article is about academic rank and appointment. For the museum occupation in the US, see museum docent. Docent is a title at some European universities to denote a specific academic appointment within a set structure of academic ranks below… …   Wikipedia

Share the article and excerpts

Direct link
… Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”