disecee

DISECÉE s.f. Surzenie accidentală totală sau parţială. [pron. -ce-e, pl. invar. / < fr. dysécée, cf. gr. dys – dificil].

Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN



DISECÉE s. f. surzenie accidentală. (< fr. dysécée)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN