- dioic
- DIÓIC, -Ă, dioici, -ce, adj. (Despre plante unisexuate) Care are florile mascule şi femele pe indivizi deosebiţi ai aceleiaşi specii. [pr.: di-o-ic] – Din fr. dioïque.Trimis de LauraGellner, 13.07.2004. Sursa: DEX '98dióic adj. m. (sil. di-o-), pl. dióici; f. sg. dióică, pl. dióiceTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDIÓI//C dioiccă (dioicci, dioicce) (despre plante unisexuate) Care are florile mascule şi femele pe tulpini diferite ale aceleiaşi specii. [Sil. di-o-ic] /<fr. dioïqueTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIÓIC, -Ă adj. (Despre plante unisexuate; op. m o n o i c) Care are organele sexuale situate pe indivizi deosebiţi ai aceleiaşi specii. [pron. di-o-ic. / < fr. dioïque, cf. gr. dis – de două ori, oikos – casă].Trimis de LauraGellner, 15.05.2006. Sursa: DNDIÓIC, -Ă adj. (despre plante unisexuate) la care organele mascule şi femele sunt separate pe indivizi diferiţi. (< fr. dioïque)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.