diletant

diletant
DILETÁNT, -Ă, diletanţi, -te, s.m. şi f. Persoană care manifestă preocupări într-un domeniu al artei, al ştiinţei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii sale, numai din plăcere; amator; (peior.) persoană care nu adânceşte (sau nu are pregătirea ştiinţifică necesară pentru a adânci) problemele profesiunii sale, ale unei ştiinţe etc. – Din fr. dilettante.
Trimis de romac, 11.03.2004. Sursa: DEX '98

Diletant ≠ profesionist
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DILETÁNT s., adj. v. amator.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

diletánt s. m., pl. diletánţi
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DILETÁN//T diletantţi m. Persoană care se ocupă cu ceva (artă, ştiinţă, tehnică) numai din plăcere, fără a poseda cunoştinţe profesionale corespunzătoare. /<fr. dilettante
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DILETÁNT, -Ă s.m. şi f. Amator (pasionat) de artă, de ştiinţă, de tehnică, fără pregătire de specialitate; (peior.) om superficial, lipsit de pregătire temeinică. [< fr. dilettante, cf. it. dilettante – care se delectează].
Trimis de LauraGellner, 22.02.2005. Sursa: DN

DILETÁNT, -Ă s. m. f. cel care se ocupă de o ştiinţă, artă sau tehnică numai din plăcere, fără a fi profesionist ori specialist; amator. ♢ (peior.) cel care îndeplineşte o activitate în mod neglijent şi fantezist, neavând o pregătire de specialitate satisfăcătoare. (< fr. dilettante)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать курсовую

Look at other dictionaries:

  • diletant — dilètant (diletȁnt) m <G mn nātā> DEFINICIJA 1. osoba koja se nekom djelatnošću, umjetnošću ili znanošću bavi samo za svoje zadovoljstvo bez težnje ili obveze na stručnu razinu ili vrijednost; amater, nestručnjak 2. pejor. nestručnjak koji… …   Hrvatski jezični portal

  • dilètant — (diletȁnt) m (dilètantica, dilètantkinja ž) 〈G mn nātā〉 1. {{001f}}osoba koja se nekom djelatnošću, umjetnošću ili znanošću bavi samo za svoje zadovoljstvo bez težnje ili obveze na stručnu razinu ili vrijednost; amater, nestručnjak 2.… …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • diletánt — in diletànt ánta m (ā á; ȁ á) 1. kdor se iz veselja, nepoklicno ukvarja s čim: pevski zbor je vodil diletant; diletanti so nastopili celo v gledališču / na tem področju sem le diletant 2. slabš. kdor nestrokovno, površno opravlja kako delo: je… …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

  • diletant — di|le|tant Mot Agut Nom masculí …   Diccionari Català-Català

  • diletánt — s. m., pl. diletánţi …   Romanian orthography

  • diletant — is. <fr.> Xüsusi hazırlığı, sistematik biliyi olmadan hər hansı bir elm və ya sənətlə məşğul olan adam; həvəskar …   Azərbaycan dilinin izahlı lüğəti

  • amator — AMATÓR, OÁRE, amatori, oare, s.m. şi f., adj. 1. (Persoană) căreia îi place ceva, care are predilecţie sau pasiune pentru ceva; (persoană) care este dispusă să cumpere ceva. 2. (Persoană) care se ocupă cu o meserie, cu o artă, cu o disciplină,… …   Dicționar Român

  • diletantism — DILETANTÍSM s.n. Faptul de a se ocupa ca diletant de o ramură a artei, a ştiinţei sau a tehnicii. ♦ (peior.) Lipsă de pregătire temeinică, de seriozitate sau de însuşiri necesare, dovedite de cineva în propriul domeniu de activitate. – Din fr.… …   Dicționar Român

  • Дилетант (журнал) — …   Википедия

  • diletantic — diletántic adj. m., pl. diletántici; f. sg. diletántică, pl. diletántice Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic  DILETÁNTIC, Ă adj. (Rar) De diletant; superficial; diletantistic. [cf …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”