- diforma
- DIFORMÁ vb. I v. deforma.Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX '98
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
diform — DIFÓRM, Ă, diformi, e, adj. (Despre fiinţe sau despre părţi ale corpului lor) A cărui formă prezintă anomalii sau neregularităţi izbitoare, respingătoare; urât, pocit, slut. ♦ (Rar; despre materii) inform. – Din fr. difforme, lat. difformis.… … Dicționar Român
difórm — adj. m., pl. difórmi; f. sg. difórmã, pl. difórme … Romanian orthography
anamorfoză — ANAMORFÓZĂ, anamorfoze, s.f. 1. Imagine deformată, grotescă (dată de o oglindă curbă). 2. Tip de metamorfoză în care larva are un număr mai mic de segmente faţă de adult. 3. (cin.) Procedeu optic folosit pentru comprimarea imaginii, astfel încât… … Dicționar Român
balabustă — BALABÚSTĂ, balabuste, s.f. Nevastă de evreu. ♦ (Glumeţ) Nevastă, soţie. ♦ (fam., depr.) Femeie grasă şi diformă. – Din idişul balabuste. Trimis de paula, 30.03.2008. Sursa: DEX 98 balabústă s. f., g. d. art. balabústei; pl. balabúste Trimis de… … Dicționar Român
cebălui — CEBĂLUÍ vb. v. ameţi, buimăci, năuci, zăpăci. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime cebăluí, cebăluiésc, vb. IV (pop.) 1. a ameţi, a zăpăci. 2. a strica ceva, a diforma, a poci; a rupe, a ciocârti, a măcelări, a căsăpi. 3. a şi bate joc … Dicționar Român
cosoroabă — COSOROÁBĂ, cosoroabe, s.f. (reg.) Fiecare dintre bârnele aşezate orizontal deasupra pereţilor casei în lungul acoperişului, pentru a susţine căpriorii. [var.: costoroábă s.f.] – cf. magh. k o s z o r ú , k o s z o r ú f a. Trimis de IoanSoleriu,… … Dicționar Român
deforma — DEFORMÁ, deformez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) modifica, a( şi) strica forma; a (se) sluţi, a (se) urâţi, a (se) poci. ♦ tranz. fig. A prezenta altfel decât este de fapt, a reproduce inexact, a denatura, a falsifica, a altera. 2. tranz. A… … Dicționar Român
huimă — huímă, huíme, s.f. (reg.) femeie pocită, urâtă, diformă. Trimis de blaurb, 26.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
huştupină — huştupínă s.f. (reg.) persoană mare şi diformă; huţupină. Trimis de blaurb, 29.05.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
muhai — muhái, muháie, s.n. (reg.) căciulă prea mare, diformă, urâtă. Trimis de blaurb, 22.01.2008. Sursa: DAR … Dicționar Român