- diatribă
- DIATRÍBĂ, diatribe, s.f. Critică violentă (şi răutăcioasă); lucrare care conţine o asemenea critică; pamflet. [pr.: di-a-] – Din fr. diatribe, lat. diatriba.Trimis de Iris, 20.05.2004. Sursa: DEX '98DIATRÍBĂ s. v. pamflet.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimediatríbă s. f. (sil. di-a-tri-), g.-d. art. diatríbei; pl. diatríbeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDIATRÍB//Ă diatribăe f. livr. Creaţie publicistică cu caracter acut satiric, în proză sau în versuri, în care sunt aspru criticate aspectele negative din viaţa societăţii; pamflet. [Sil. di-a-] /<fr. diatribe, lat. diatribaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDIATRÍBĂ s.f. 1. (Ant.) Gen literar, promovat de filozofii cinici, care îşi popularizau învăţăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. Disertaţie critică; (p. ext.) scriere, cuvântare violentă, provocare; pamflet. [< fr. diatribe, cf. gr. diatribe – exerciţiu].Trimis de LauraGellner, 19.02.2005. Sursa: DNDIATRÍBĂ s. f. 1. (ant.) gen literar promovat de filozofii cinici, care îşi popularizau învăţăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. disertaţie critică. (p. ext.) scriere, cuvântare vehementă; pamflet. (< fr. diatribe, lat. diatriba)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.