diaclază

DIACLÁZĂ, diaclaze, s.f. Crăpătură formată de-a lungul unui depozit de roci prin presiune sau prin răcire. [pr.: di-a-] – Din fr. diaclase.

Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98



diacláză s. f. (sil. di-a-cla-), g.-d. art. diaclázei; pl. diacláze

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DIACLÁZ//Ă diaclazăe f. Crăpătură formată în roci prin presiune sau prin răcire şi care uneori se umple cu depuneri minerale din soluţii. [Sil. di-a-] /<fr. diaclase

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DIACLÁZĂ s.f. Crăpătură produsă în roci de către agenţi externi sau de către tensiunile interioare. [pron. di-a-. / < fr. diaclase, cf. gr. diaklasis – spărtură].

Trimis de LauraGellner, 13.05.2006. Sursa: DN



DIACLÁZĂ s. f. fisură produsă în roci de către agenţi externi sau de către tensiuni interioare. (< fr. diaclase)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN