- dezinenţă
- DEZINÉNŢĂ s.f. v. desinenţă.Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.
dezinenţă
Look at other dictionaries:
desinenţă — DESINÉNŢĂ, desinenţe, s.f. Element morfologic care, adăugat la tema unui cuvânt, exprimă în flexiunea nominală cazul, numărul (la adjectiv şi genul), iar în flexiunea verbală persoana, numărul (şi diateza). – Din fr. désinence. Trimis de RACAI,… … Dicționar Român
