dezancolat

dezancolá vb. → ancola

Trimis de siveco, 09.01.2009. Sursa: Dicţionar ortografic



DEZANCOLÁ vb. I. tr., refl. (Franţuzism) A (se) descleia, a (se) dezlipi; a (se) produce operaţia de dezancolare. [< fr. désencoller].

Trimis de LauraGellner, 09.01.2009. Sursa: DN



DEZANCOLÁ vb. tr., refl. a (se) descleia. (< fr. déssencoller)

Trimis de raduborza, 09.01.2009. Sursa: MDN