- alogen
- ALOGÉN, -Ă, alogeni, -e, adj. Care se deosebeşte prin natură şi origine de mediul în care se află; alogenetic. ♦ (Despre populaţii) De origine străină, venit din altă parte. – Din fr. allogène.Trimis de ana_zecheru, 06.01.2003. Sursa: DEX '98ALOGÉN adj. alogenetic. (Populaţie alogen.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimealogén adj. m., pl. alogéni; f. sg. alogénă, pl. alogéneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficALOGÉN alogenă (alogeni, alogene) Care se deosebeşte (prin natură şi origine) de mediul în care se află. Corp alogen. /<fr. allogeneTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXALOGÉN, -Ă adj. (chim.) Deosebit prin natură şi prin origine de mediul înconjurător. ♦ (Despre un component al unei roci) Format anterior rocii şi într-un alt loc decât aceasta. ♦ (Despre o populaţie) Venit din altă parte, de altă origine. [< fr. allogène, cf. gr. allos – altul, genos – neam].Trimis de LauraGellner, 27.02.2006. Sursa: DNALOGÉN, -Ă adj. deosebit prin natură şi prin origine de mediul înconjurător; alogenetic. ♢ (despre o populaţie; şi s. m.) venit din altă parte, de altă origine. (< fr. allogène)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.