devoluţiune

DEVOLUŢIÚNE, devoluţiuni, s.f. (În sintagma) Devoluţiune succesorală = transmitere a unei averi la moştenitori. – Din fr. dévolution.

Trimis de IoanSoleriu, 17.07.2004. Sursa: DEX '98



devoluţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. devoluţiúnii

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DEVOLUŢIÚN//E devoluţiunei f. : devoluţiune succesorală transmitere a unei averi moştenitorilor. [art. devoluţiunea; Sil. -ţi-u-] /<fr. dévolution

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DEVOLUŢIÚNE s.f. Trecere a unei averi, a unui drept de la o persoană la alta. ♦ Drept care, în unele ţări, acordă moştenirea cu preferinţă fiicelor din prima căsătorie decât fiilor din a doua. [var. devoluţie s.f. / < fr. dévolution].

Trimis de LauraGellner, 19.02.2005. Sursa: DN



DEVOLUŢIÚNE s. f. (jur.) transmitere a unui bun, a unui drept de la o persoană la alta. ♢ drept care, în unele ţări, acordă moştenirea cu preferinţă fiicelor din prima căsătorie decât fiilor din a doua. (< fr. dévolution, lat. devolutio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN