- detritivor
- detritivór adj. m.(sil. -tri-ti-vor), pl. detritivóri; f. sg. detritivóră, pl. detritivóreTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDETRITIVÓR, -Ă adj. (despre animale limicole) care se hrăneşte cu detritus. (< detrit/us/ + -vor)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.