- alo
- ALÓ interj. Exclamaţie convenţională prin care se cheamă sau se răspunde la telefon. ♦ Exclamaţie de chemare. – Din fr. allô.Trimis de ana_zecheru, 15.05.2007. Sursa: DEX '98aló interj., s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficALÓ interj. (se foloseşte pentru a chema sau a răspunde la telefon). /<fr. allóTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXALO- Element prim de compunere savantă cu semnificaţia "altul", "diferit". [< fr. allo-, cf. gr. allos].Trimis de LauraGellner, 27.10.2004. Sursa: DNALÓ interj. Exclamaţie prin care se face apelul sau se răspunde la telefon. ♦ Exclamaţie de chemare. [< fr. allô, cf. engl. hallo].Trimis de LauraGellner, 27.02.2006. Sursa: DNaló interj. – Exclamaţie folosită la telefon. fr. allo, din engl. hello. Se foloseşte exclusiv la convorbirile telefonice.Trimis de blaurb, 06.05.2006. Sursa: DER!aló1/álo interj.Trimis de CristinaDianaN, 18.06.2007. Sursa: DOOM 2!aló2 (apel telefonic) s.n., art. alóul (-lo-ul), pl. alóuriTrimis de CristinaDianaN, 18.06.2007. Sursa: DOOM 2ALO-1 elem. "altul", "diferit". (< fr. allo-, cf. gr. allos)Trimis de raduborza, 28.09.2007. Sursa: MDNALÓ2 interj., s. n. cuvânt prin care se face apelul sau se răspunde la telefon, la o chemare. (< fr. allo, engl. hallo)Trimis de raduborza, 28.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.