desesiza

DESESIZÁ, desesizez, vb. I. refl. (Despre autorităţi) A se declara incompatibil pentru cercetarea şi soluţionarea unui litigiu. – Din fr. dessaisir.

Trimis de IoanSoleriu, 12.07.2004. Sursa: DEX '98



desesizá vb., ind. prez. 1 sg. desesizéz, 3 sg. şi pl. desesizeáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DESESIZÁ vb. I. refl. (Despre instanţe) A renunţa să se ocupe de cercetarea unui caz. ♦ tr. A lua (fără voie) cuiva o sarcină. [< de- + sesiza, cf. fr. dessaisir].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



DESESIZÁ vb. I. refl. (despre instanţe) a refuza să se ocupe de rezolvarea unei cauze. II. tr. a lua (fără voie) cuiva o sarcină. (după fr. dessaisir)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN