depolarizant

depolarizant
DEPOLARIZÁNT, -Ă, depolarizanţi, -te, adj., s.m. 1. adj. Care depolarizează (1). 2. s.m. Depolarizator. – Din fr. dépolarisant.
Trimis de LauraGellner, 10.07.2004. Sursa: DEX '98

Depolarizant ≠ polarizant
Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime

DEPOLARIZÁNT s. v. depolarizator.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

depolarizánt adj. m., s. m., pl. depolarizánţi; f. sg. depolarizántă, pl. depolarizánte
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

DEPOLARIZÁN//T1 depolarizanttă (depolarizantţi, depolarizantte) Care depolarizează; cu proprietatea de a depolariza. /<fr. dépolarisant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEPOLARIZÁN//T2 depolarizantţi m. v. DEPOLARIZATOR. /<fr. dépolarisant
Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

DEPOLARIZÁNT, -Ă adj. Care depolarizează (1) [în DN]. // s.m. Substanţă care se introduce într-un element galvanic pentru a împiedica polarizarea; depolarizator. [cf. fr. dépolarisant].
Trimis de LauraGellner, 18.02.2005. Sursa: DN

DEPOLARIZÁNT, -Ă I. adj. care depolarizează (1). II. s. m. depolarizator. (< fr. dépolarisant)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем написать реферат

Look at other dictionaries:

  • depolarizator — DEPOLARIZATÓR, depolarizatori, s.m. Substanţă care se introduce într un element galvanic pentru a împiedica polarizarea; depolarizant (2) – Depolariza + suf. tor. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  DEPOLARIZATÓR s. (chim.)… …   Dicționar Român

  • polarizant — POLARIZÁNT, Ă, polarizanţi, te, adj. (fiz.) Care (se) polarizează (1). ♢ Microscop polarizant = microscop care lucrează cu lumină polarizată şi care se utilizează mai ales la studiul cristalelor. – Din fr. polarisant. Trimis de oprocopiuc,… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”