- denticul
- DENTÍCUL, denticule, s.n. Element decorativ în relief de forma unui dinte, folosit la ornamentarea cornişelor. – Din fr. denticule.Trimis de cornel, 09.07.2004. Sursa: DEX '98dentícul s. n., pl. dentículeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDENTÍCUL denticule n. 1) Dinte foarte mic. 2) Element de ornamentaţie în formă de dinte, folosit la decorarea cornişelor. /<fr. denticuleTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDENTÍCUL s.n. 1. Dinte foarte mic. 2. Element de ornamentaţie în formă de dinte, folosit la decorarea cornişelor. [pl. -le, (s.m.) -li. / < fr. denticule].Trimis de LauraGellner, 08.05.2006. Sursa: DNDENTÍCUL s. n. 1. dinte foarte mic. 2. element de ornamentaţie în formă de dinte, folosit la decorarea cornişelor. (< fr. denticule)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.