- delir
- DELÍR, deliruri, s.n. 1. Tulburare a conştiinţei, manifestată prin halucinaţii, aiurări, iluzii etc., întâlnită în unele boli mintale, în stări febrile etc. 2. fig. Stare de exaltare, de extaz, de frenezie; entuziasm excesiv. – Din fr. délire.Trimis de LauraGellner, 09.07.2004. Sursa: DEX '98DELÍR s. (med.) aiurare, aiureală, delirare, (înv. şi reg.) bâiguială, bâiguire. (delir ul unui bolnav febril.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedelír s. n., pl. delíruriTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDELÍR deliruri n. 1) Stare a unui bolnav (mintal sau cu febră mare), caracterizată prin tulburarea conştiinţei, halucinaţii şi aiureală. 2) fig. Stare de exaltare, cauzată de emoţii sau pasiuni puternice; entuziasm exuberant. /<fr. délireTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDELÍR s.n. 1. Tulburare patologică a conştiinţei, manifestată prin aiurări, halucinaţii etc. 2. (fig.) Exaltare, extaz; frenezie; entuziasm excesiv. [pl. -uri, -re. / < fr. délire, it. delirio, lat. delirium].Trimis de LauraGellner, 05.05.2006. Sursa: DNDELÍR s. n. 1. tulburare patologică a conştiinţei, manifestată prin aiurări, halucinaţii etc. 2. (fig.) exaltare, extaz, frenezie, entuziasm excesiv. (< fr. délire, lat. delirium)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.