defetism

DEFETÍSM s.n. 1. Opinia, părerea, atitudinea celui ce nu are încredere în reuşita unei acţiuni; lipsă de încredere. 2. Infracţiune care constă în lansarea, răspândirea sau publicarea, în timp de război, de zvonuri sau informaţii false, exagerate sau tendenţioase, relative la situaţia economică, politică şi socială a ţării. – Din fr. défaitisme.

Trimis de cata, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



defetísm s. n.

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DEFETÍSM n. Atitudine de neîncredere în reuşita unei acţiuni sau în justeţea unei cauze. /<fr. défaitisme

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DEFETÍSM s.n. 1. Atitudine de defetist; opinie, părere, atitudine a celui care (afectează că) nu crede în reuşita unei acţiuni sau în justeţea unei cauze, pe care o consideră pierdută. 2. Infracţiune constând în lansarea şi răspândirea în timp de război a unor zvonuri sau informaţii false, exagerate sau tendenţioase cu privire la situaţia politică, economică şi socială a ţării. [< fr. défaitisme].

Trimis de LauraGellner, 04.05.2006. Sursa: DN



DEFETÍSM s. n. 1. opinie, atitudine a celui care nu crede în reuşita unei acţiuni, în justeţea unei cauze pe care o consideră pierdută. 2. infracţiune constând în lansarea şi răspândirea în timp de război a unor zvonuri sau informaţii false, tendenţioase cu privire la situaţia politică, economică şi socială a ţării. (< fr. défaitisme)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN