defalca

DEFALCÁ, defalchez, vb. I. tranz. 1. A desprinde sau a scoate una sau mai multe părţi; a împărţi un teren în loturi. 2. A repartiza o lucrare, un proiect etc. pe etape, pe oameni etc. [prez. ind. şi.: defálc] – Din fr. défalquer, lat. defalcare.

Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



DEFALCÁ vb. v. scădea.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime



A DEFAL//CÁ defalcachéz tranz. 1) (părţi componente) A desprinde dintr-un tot. 2) (sume băneşti) A da la o parte dintr-un cont. 3) (proiecte, lucrări etc.) A repartiza pe etape sau la diferiţi executanţi. 4) (terenuri) A împărţi în loturi. /<fr. défalquer, lat. defalcare

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DEFALCÁ vb. I. tr. 1. A desprinde, a da la o parte o sumă dintr-o socoteală, dintr-un cont; (p. ext.) a desprinde o parte dintr-un tot. 2. A împărţi (o lucrare etc.) în mai multe părţi. [P.i. defálc, -chez. / < fr. défalquer, it., lat. defalcare].

Trimis de LauraGellner, 04.05.2006. Sursa: DN



DEFALCÁ vb. tr. 1. a desprinde, a da la o parte o sumă dintr-o socoteală, dintr-un cont; a desprinde o parte dintr-un tot. 2. a împărţi (o lucrare, un teren etc.) în mai multe părţi. (< fr. défalquer, lat. defalcare)

Trimis de raduborza, 09.12.2008. Sursa: MDN