decuscutator

DECUSCUTATÓR, decuscutatoare, s.n. Maşină electromagnetică folosită pentru separarea seminţelor de cuscută de seminţele altor plante. – Decuscuta + suf. -tor.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



decuscutatór s. n., pl. decuscutatoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DECUSCUTATÓR s.n. Separator electromagnetic folosit pentru decuscutare. [< decuscuta + -tor, după fr. décuscuteuse].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



DECUSCUTATÓR s. n. separator electromagnetic pentru decuscutare. (< decuscuta + -tor)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN