decuplare

decuplare
DECUPLÁRE, decuplări, s.f. Acţiunea de a decupla şi rezultatul ei; dezlegare, desfacere. – v. decupla.
Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98

DECUPLÁRE s. v. deconectare.
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

decupláre s. f. → cuplare
Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic

DECUPLÁRE s.f. Acţiunea de a decupla şi rezultatul ei; dezlegare. [< decupla].
Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

Look at other dictionaries:

  • decuplar — (del lat. «decuplāre») tr. Decuplicar. * * * decuplar. (Del lat. decuplāre). tr. decuplicar. * * * altdecuplar o decuplicar/alt ► transitivo Hacer décupla [una cosa]. ► Multiplicar por diez [una cantidad] …   Enciclopedia Universal

  • décupler — (dé ku plé) v. a. Rendre dix fois aussi grand. Il a décuplé son bien.    Se décupler, v. réfl. Devenir décuple. En tant de temps la somme se décuplerait. ÉTYMOLOGIE    Lat. decuplare, de decuplus, décuple …   Dictionnaire de la Langue Française d'Émile Littré

  • deconectare — DECONECTÁRE, deconectări, s.f. Acţiunea de a (se) deconecta şi rezultatul ei. – v. deconecta. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  Deconectare ≠ conectare Trimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: Antonime  DECONECTÁRE s. (fiz.) decuplare.… …   Dicționar Român

  • smulgător — smulgătór, smulgătoáre, s.m. şi f. (înv.) 1. (pop.) persoană care smulge ierburi, plante. 2. (s.f.) dispozitiv special metalic de extragere a pieselor după matriţare şi a deşeurilor de la decuplare. 3. pensetă. Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa …   Dicționar Român

  • decuplar — (Del lat. decuplāre). tr. decuplicar …   Diccionario de la lengua española

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”