- decret
- DECRÉT, decrete, s.n. Act prin care se stabilesc dispoziţii obligatorii sau prin care se reglementează anumite situaţii individuale, emanat de la organul suprem al puterii de stat. – Din fr. décret, lat. decretum.Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX '98DECRÉT s. (jur.) (înv.) ofis, pitac, ucaz. (decret al organului legiuitor.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedecrét s. n. (sil. -cret), pl. decréteTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficdecrét-lége s. n. (sil. -cret), pl. decréte-légeTrimis de siveco, 25.10.2008. Sursa: Dicţionar ortograficDECRÉT decrete n. Act oficial emis de organele superioare de stat, conţinând o decizie prin care se reglementează situaţii generale sau individuale concrete. /<fr. décret, lat. decretumTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDECRÉT s.n. Act emis de organul suprem al puterii de stat, prin care se stabilesc dispoziţii obligatorii sau prin care se reglementează anumite situaţii individuale. ♢ Decret-lege = act prin care guvernul legiferează din proprie iniţiativă în locul parlamentului. [cf. fr. décret, lat. decretum].Trimis de LauraGellner, 18.02.2005. Sursa: DNDECRÉT s. n. act emis de organul suprem al puterii de stat, prin care se stabilesc dispoziţii obligatorii generale sau prin care se reglementează anumite situaţii individuale. ♦ decret -lege = decret cu putere de lege. (< fr. décret, lat. decretum)Trimis de raduborza, 18.12.2008. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.