- deconta
- DECONTÁ, decontez, vb. I. tranz. A justifica în mod detaliat, pe bază de acte, întrebuinţarea unei sume (primite). – Din fr. décompter.Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX '98decontá vb., ind. prez. 1 sg. decontéz, 3 sg. şi pl. deconteáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. decontéze; ger. decontândTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA DECONT//Á decontaéz tranz. (sume de bani, cheltuieli, bunuri materiale) A motiva printr-un decont. /<fr. décompterTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDECONTÁ vb. I. tr. A justifica folosirea unei sume (primite sau provenite dintr-o operaţie oarecare). [< fr. décompter].Trimis de LauraGellner, 04.05.2006. Sursa: DNDECONTÁ vb. tr. 1. a justifica, prin acte, folosirea unei sume de bani primite. 2. a lichida obligaţiile de plată prin conturile deschise la bănci, fără folosirea banilor în numerar. (< fr. décompter)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.