deconota

deconotá vb., ind. prez.1 sg. deconotéz, 3 sg. şi pl. deconoteáză; conj. prez. 3 sg. şi pl. deconotéze; ger. deconotând

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DECONOTÁ vb. tr. a descifra o conotaţie. (< de¹- + conota/ţie/)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN