decompoziţie

DECOMPOZIŢÍE, decompoziţii, s.f. Determinare, prin analiză sau prin calcul, a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confecţionarea unui obiect dintr-o ţesătură sau dintr-un tricot. [var.: decompoziţiúne s.f.] – Din fr. décomposition.

Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX '98



decompozíţie s. f. → compoziţie

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Dicţionar ortografic



DECOMPOZÍŢI//E decompoziţiei f. Procedeu de determinare prin analiză sau prin calcul a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confecţionarea unui obiect dintr-o ţesătură sau dintr-un tricot. /<fr. décomposition

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



DECOMPOZÍŢIE s.f. 1. Analiză a unei substanţe (mai ales a unei ţesături) în vederea cunoaşterii structurii ei. 2. Atrepsie. [gen. -iei, var. decompoziţiune s.f. / cf. fr. décomposition].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



DECOMPOZÍŢIE s. f. descompunere prin analiză a unei substanţe în vederea cunoaşterii ei. (< fr. décomposition)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN