decolmatare

DECOLMATÁRE, decolmatări, s.f. Acţiunea de a decolmata şi rezultatul ei. – v. decolmata.

Trimis de dante, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



decolmatáre s. f., g.-d. art. decolmatării; pl. decolmatări

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DECOLMATÁRE s.f. Deznisipare (a puţurilor). [< decolmata].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN