decoleta

DECOLETÁ, decoletez, vb. I. tranz. 1. A prelucra (la strung) un material de forma unei bare în piese, care, atunci când sunt gata, sunt tăiate succesiv din aceasta. 2. A executa operaţia de decoletare. – Din fr. décolleter.

Trimis de dante, 14.07.2004. Sursa: DEX '98



decoletá (tehn.) vb., ind. prez. 1 sg. decoletéz, 3 sg. şi pl. decoleteáză

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DECOLETÁ vb. I. tr. 1. A prelucra (la strung) un material care are formă de bară, în piese care atunci când sunt gata sunt tăiate succesiv din aceasta. 2. A tăia coletul² şi frunzele (la rădăcinoase). [< fr. décolleter].

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN



DECOLETÁ vb. tr. 1. a tăia (la strung) un material în formă de bare succesive. 2. a îndepărta coletul² împreună cu frunzele la sfeclă, la recoltarea rădăcinilor. (< fr. décolleter)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN