- debilitate
- DEBILITÁTE, debilităţi, s.f. Faptul de fi debil; stare de slăbiciune a organismului, însoţită de scăderea rezistenţei la eforturi şi la boli, datorită subnutriţiei, unor boli cronice etc. ♢ Debilitate mintală = formă de înapoiere mintală, mai puţin gravă decât idioţia sau imbecilitatea, în care individul nu poate depăşi însuşirea cunoştinţelor corespunzătoare primelor patru clase elementare. – Din fr. débilité, lat. debilitas, -atis.Trimis de claudia, 21.10.2007. Sursa: DEX '98DEBILITÁTE s. slăbănogeală, slăbiciune, şubrezenie, (înv.) slăbănogie. (O stare de debilitate alarmantă.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimedebilitáte s. f., g.-d. art. debilităţii; pl. debilităţiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficDEBILIT//ÁTE debilitateăţi f. 1) Stare de debil; slăbiciune fizică extremă. 2) Stare de insuficienţă mintală; înapoiere mintală. /<fr. debilité, lat. debilitas, debilitateatisTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXDEBILITÁTE s.f. Slăbiciune. ♢ Debilitate mintală = tulburare congenitală caracterizată printr-o dezvoltare tardivă şi incompletă a inteligenţei; înapoiere mintală. [cf. fr. débilité, lat. debilitas].Trimis de LauraGellner, 30.04.2006. Sursa: DNDEBILITÁTE s. f. stare de slăbire a organismului. o debilitate mintală = formă uşoară de oligofrenie constând în dezvoltarea tardivă şi incompletă a inteligenţei. (< fr. débilité, lat. debilitas)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.