dahiu

dáhiu, -ie, dáhii, adj. (reg.) şiret, şmecher, viclean.

Trimis de blaurb, 03.05.2006. Sursa: DAR



dáhiu (-ie), adj. – Isteţ, şiret, ager. – Mr. daiu. tc. (arab.) dahi (Şeineanu, II, 152; Scriban), cf. ngr. νταγής, alb. dai. – Der. dahie (var. dafie), s.f. (moft, fleac), pentru a cărui der. cf. năzdrăvan › năzdrăvănie (după Scriban, de la didahie, sau din sb. davija "ceartă").

Trimis de blaurb, 11.07.2007. Sursa: DER