dadofor

DADOFÓR, dadofori, s.m. Purtător de faclă în trecut. – Din ngr. dadophóros.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



dadofór s. m., pl. dadofóri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DADOFÓR s.m. (Ant.) Purtător de faclă. [< gr. dadophoros < dadophoreo – a purta o torţă].

Trimis de LauraGellner, 29.04.2006. Sursa: DN



DADOFÓR s. m. (ant.) purtător de faclă, însoţitor al zeului Mithra. (< gr. dadophoros)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN