dacian

DACIÁN, -Ă, dacieni, -e, s.n., adj. 1. s.n. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate, gasteropode şi mamifere, precum şi printr-un complex de nisipuri, argile, gresii etc., conţinând zăcăminte bogate de petrol şi de lignit. 2. adj. Care aparţine dacianului (1), privitor la dacian. [pr.: -ci-an] – Din fr. dacien.

Trimis de ionel_bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



dacián adj. m. (sil. -ci-an), pl. daciéni (sil. -ci-eni); f. sg. daciánă, pl. daciéne

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



dacián s. n. (sil. -ci-an)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



DACIÁN s.n. Al treilea etaj al pliocenului. // adj. Care aparţine acestui etaj. [pron. -ci-an. / < fr. dacien].

Trimis de LauraGellner, 16.02.2005. Sursa: DN



DACIÁN, -Ă adj., s. n. (din) al treilea etaj al pliocenului din estul Europei. (< fr. dacien)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN