- cărucean
- CĂRUCEÁN, cărucene, s.n. Căruţ (1). – Căruţ + suf. -can.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CĂRUCEÁN s. v. cărucior, căruţ, landou, trăsurică.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecăruceán s. n., pl. cărucéneTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCĂRUC//EÁN căruceanéne n. 1) Cărucior de copii. 2) v. CĂRUŢ. /căruţ + suf. căruceaneanTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX
Dicționar Român. 2013.