- cârmâz
- CÂRMẤZ s.m., s.n. 1. s.m. Plantă erbacee cu flori mici albe-roz, cu fructe în formă de bobiţe mici roşii sau negre, întrebuinţate drept colorant (Phytolacca decandra). 2. s.n. Materie colorantă roşie, extrasă din fructele de cârmâz (1) sau din gogoşile unei insecte originare din Mexic; carmin. – Din tc. kirmız.Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX '98CÂRMÂZ s. 1. (bot.; Phytolacca decandra şi americana) (reg.) rumeioară. 2. v. coşenilă. 3. v. carmin.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecârmâz (insectă, plantă) s. m.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficcârmâz (colorant, sirop) s. n.Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCÂRMÂZ1 cârmâzi m. Plantă erbacee cu flori albe-roz şi fructe roşii sau negre folosite drept colorant. /<turc. kirmizTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCÂRMÂZ2 cârmâzuri n. Colorant roşu extras din gogoşile de coşenilă, folosit în medicină, în parfumerie etc.; carmin. /<turc. kirmizTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXcîrmîz s.m. – 1. Coşenilă (Coccus ilicis). – 2. Plantă (Phytolacca decandra). – 3. Materie colorantă roşie. – Mr. cîrmeze, megl. chirmiz. tc. kirmiz, din arab. al-qirmiz (sp. alquermes, quermes), cf. Roesler 597; Şeineanu, II, 91; Lokotsch 1291; Ronzevalle 129; cf. ngr. ϰρεμέζι, alb. kërmës, bg. kŭrmuz. – Der. cîrmîziu (var. cîrmiziu, hermeziu), adj. (roşu-viu, stacojiu), din tc. kirmizi, cf. sp. carmesi, fr. cramoisi, it. carmasino (› mag. karmaszin, de unde, în Trans., carmajin, cărmăjin, s.n. "piele stacojie"). Der. neol. carmin, s.m., din fr. carmin.Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.