cârcoti

cârcoti: CÂRCOTÍ, cârcotesc, vb. IV. intranz. şi refl. recipr. (pop.) A se certa, a se sfădi mereu. ♦ intranz. A-şi arăta nemulţumirea; a cârti. – Din cârcotă.

Trimis de valeriu, 03.03.2003. Sursa: DEX '98

CÂRCOTÍ vb. v. certa, învrăjbi, supăra.

Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime

cârcotí vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. cârcotésc, imperf. 3 sg. cârcoteá; conj. prez. 3 sg. şi pl. cârcoteáscă

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

A CÂRCOT//Í cârcotiésc intranz. pop. 1) A căuta motiv de ceartă. 2) A-şi manifesta mereu nemulţumirea, bombănind. /Din cârc

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

Игры ⚽ Поможем решить контрольную работу

certa — CERTÁ, cert, vb. I. 1. refl. recipr. A se lua la ceartă cu cineva, a discuta cu glas ridicat, cu aprindere; a se gâlcevi, a se ciorovăi, a se ciondăni. ♦ A rupe relaţiile de prietenie, a se învrăjbi cu cineva, a se supăra. ♢ expr. A fi certat cu… … Dicționar Român
cârcotă — CẤRCOTĂ, cârcote, s.f. (pop. şi fam.) Neînţelegere, ceartă, gâlceavă. ♢ loc. vb. A intra (sau a se băga) în cârcotă (cu cineva) = a se certa (cu cineva). – cf. scr. k r k o t j a lipsă de mlădiere, inflexibilitate . Trimis de valeriu, 13.09.2007 … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias