- cvintupli
- cvintúpli s. m. pl., art. cvintúpliiTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic
Dicționar Român. 2013.
Dicționar Român. 2013.
cvintuplu — CVINTÚPLU, Ă, cvintupli, e, adj. Încincit. ♦ (Substantivat, pl.) Grup de cinci gemeni. – Din fr. quintuple. Trimis de dante, 30.07.2004. Sursa: DEX 98 cvintúplu adj. m. (sil. plu), pl. cvintúpli; f. sg … Dicționar Român