Dicționar Român. 2013.
rondel — RONDÉL, rondeluri, s.n. Specie a poeziei lirice cu formă fixă, având 13 (sau 14) versuri repartizate în trei strofe, în care primul vers este identic cu al şaptelea şi al treisprezecelea, iar al doilea cu al patrulea şi ultimul vers. – Din it.… … Dicționar Român
rondou — RONDÓU, rondouri, s.n. 1. Loc de formă circulară (amenajat în grădină, în pieţe, în localuri). 2. Manevră de întoarcere a unei nave, prin care aceasta îşi schimbă direcţia de înaintare cu un unghi de 180°. – Din fr. rondeau. Trimis de… … Dicționar Român
cvintet — CVINTÉT, cvintete, s.n. 1. Formaţie muzicală alcătuită din cinci voci sau din cinci intrumentişti care execută împreună o compoziţie muzicală; compoziţie scrisă pentru o asemenea formaţie. ♢ Cvintet cu pian = cvintet de coarde şi pian. Cvintet de … Dicționar Român
