- curmală
- CURMÁLĂ, curmale, s.f. Fructul curmalului, comestibil, brun-roşcat, oval, bogat în zahăr, cu gust dulce şi plăcut. – cf. ngr. k u r m á s .Trimis de ionel_bufu, 04.02.2008. Sursa: DEX '98CURMÁLĂ s. (bot.) (înv.) finică. (curmală este fructul curmalului.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecurmálă s. f., g.-d. art. curmálei; pl. curmáleTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCURMÁL//Ă curmalăe f. Fructul curmalului. /<ngr. kurmás, turc. kurmaTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXcurmálă (-le), s.f. – Fruct al arborelui Phoenix dactylifera. – Mr. curmă. tc. kurma, prin intermediul ngr. ϰουρμάς (Roesler 597; Şeineanu, II, 149; Lokotsch 885; Ronzevalle 86); cf. alb., bg. kurmá, sb. urma. Sing. normal, curma, a fost înlocuit de un sing. analogic, format pe baza pl. curmale. – Der. curmal, s.m. (arborele care face curmale).Trimis de blaurb, 05.07.2007. Sursa: DER
Dicționar Român. 2013.