culmiţă

CULMÍŢĂ, culmiţe, s.f. Diminutiv al lui culme (1). – Culme + suf. -iţă.

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



culmíţă s. f., g.-d. art. culmíţei; pl. culmíţe

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic