culminanţă

culminanţă
culminánţă s. f., pl. culminánţe
Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CULMINÁNŢĂ s.f. (Rar) Culminare. [cf. fr. culminance].
Trimis de LauraGellner, 04.02.2005. Sursa: DN

CULMINÁNŢĂ s. f. culminare. (< fr. culminance)
Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Dicționar Român. 2013.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Look at other dictionaries:

  • culminánt — adj. m., pl. culminánţi; f. sg. culminántã, pl. culminánte …   Romanian orthography

  • culminant — CULMINÁNT, Ă, culminanţi, te, adj. Care culminează. ♢ Punct culminant = momentul cel mai important în desfăşurarea unei acţiuni, a unui fenomen etc. – Din fr. culminant. Trimis de RACAI, 30.09.2003. Sursa: DEX 98  CULMINÁNT adj. maxim. (Punct… …   Dicționar Român

  • culminare — CULMINÁRE, culminări, s.f. Acţiunea de a culmina şi rezultatul ei. – v. culmina. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  CULMINÁRE s. v. culminaţie. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime  culmináre s. f., g. d. art.… …   Dicționar Român

  • foc — FOC1, focuri, s.n. I.1. Ardere violentă cu flacără şi cu dezvoltare de căldură; (concr.) materie în curs de ardere. ♢ (În exclamaţii sau imprecaţii, adesea glumeţ sau fam.) Se făcu frumoasă, arz o focul. ♢ Foc de artificii = ardere de materii… …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”