culisor

CULISÓR, culisoare, s.n. Piesă mobilă a mecanismului cu culisă, care efectuează o mişcare rectilinie alternativă în raport cu culisa (3), de-a lungul canalului interior al acesteia. – Din culisă. cf. fr. c o u l i s s e u r .

Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



culisór s. n., pl. culisoáre

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CULIS//ÓR culisoroáre n. Piesă prin intermediul căreia un mecanism culisează pe un element de ghidare. /Din culisă

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CULISÓR s.n. Piesă prin intermediul căreia un mecanism poate culisa pe un element de ghidare. [cf. fr. coulisseur].

Trimis de LauraGellner, 27.04.2006. Sursa: DN



CULISÓR s. n. piesă prin intermediul căreia un mecanism poate culisa pe un element de ghidare. (< fr. coulisseur)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN