cuciura

cuciura
cuciurá, pers. 3 sg. cuciuréşte, vb. I refl. (reg.; despre câini) a se gudura.
Trimis de blaurb, 30.04.2006. Sursa: DAR

Dicționar Român. 2013.

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”