cuarţ

CUARŢ, cuarţuri, s.n. Bioxid natural de siliciu, care se găseşte în roci în stare neconsolidată (ca nisip) sau în formă de cristale hexagonale, transparente şi incolore (în stare pură) sau diferit colorate (când conţin şi substanţe străine), utilizat în tehnică, în industria optică, în industria materialelor refractare, la bijuterii etc. [var.: cvarţ s.n.] – Din germ Quarz, fr. quartz.

Trimis de cristi, 13.09.2007. Sursa: DEX '98



CUARŢ s. (min.) (reg.) bicaş, (Ban.) beică.

Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime



cuarţ s. n., pl. cuárţuri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CUÁRŢ cuarţuri n. Mineral divers colorat sub formă de cristale, folosit în industria optică şi în radiotehnică. /<germ. Quarz, fr. quartz

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CUARŢ s.n. Mineral foarte răspândit în natură, care se găseşte în stare amorfă în nisip sau cristalizat în cristale de diferite culori. [var. cvarţ s.n. / < germ. Quarz, cf. fr. quartz].

Trimis de LauraGellner, 16.02.2005. Sursa: DN



cuarţ s.m. – Bioxid natural de siliciu. – var. cvarţ. fr. quartz. var., uşor înv., reproduce pronunţarea germ.

Trimis de blaurb, 23.06.2007. Sursa: DER



CUARŢ s. n. mineral răspândit în natură în stare amorf în nisip sau sub formă de cristale transparente ori divers colorate. (< germ. Quarz, fr. quartz)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN