- cronogramă
- CRONOGRÁMĂ, cronograme, s.f. 1. Inscripţie în care literele, corespunzătoare cifrelor romane, formează data. 2. Informaţie dată de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscripţii etc. care au şi o semnificaţie numerală, reprezentând cifre romane. 3. Reprezentare grafică a variaţiilor unui parametru în funcţie de timp; historiogramă. [var.: cronográm s.n.] – Din fr. chronogramme.Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX '98cronográmă s. f. (sil. -gra-), g.-d. art. cronográmei; pl. cronográmeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCRONOGRÁM//Ă cronogramăe f. Inscripţie în care literele, cu semnificaţia cifrelor romane, indică data. /<fr. chronogrammeTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCRONOGRÁMĂ s.f. 1. v. cronogram. 2. Historiogramă. [< fr. chronogramme, cf. gr. chronos – timp, gramma – scriere].Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DNCRONOGRÁMĂ s. f. 1. inscripţie în care literele, corespunzătoare cifrelor romane, formează data. ♢ problemă enigmistică în care literele numerale (numerele latine) dintr-o frază, vers, inscripţie etc., citite în ordinea lor firească din text (prin adiţie) sau anagramate, formează data la care se referă textul, în legătură cu un eveniment istoric. 2. informaţie dată de literele unei fraze, ale unui vers, ale unei inscripţii etc., care au şi o semnificaţie numerală reprezentând cifre romane. 3. grafic reprezentând desfăşurarea în timp a unui fenomen; historiogramă. (< fr. chronogramme)Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.