- critica
- CRITICÁ, crític, vb. I. tranz. A dezvălui lipsurile, greşelile, defectele unor persoane, ale unei opere, ale unor stări de lucruri (arătând cauzele şi indicând mijloacele de îndreptare). ♦ A aprecia valoare etica, artistică etc. a unei opere. ♦ A arăta cu răutate (sau cu exagerare) părţile slabe ale unui lucru sau ale unei persoane; a comenta în chip răutăcios, născocind lipsuri şi greşeli; a bârfi. – Din fr. critiquer.Trimis de IoanSoleriu, 31.07.2004. Sursa: DEX '98A (se) critica ≠ a (se) lăudaTrimis de siveco, 03.08.2004. Sursa: AntonimeCRITICÁ vb. (pop.) a cârti, (fam. fig.) a scutura. (L-a critica zdravăn.)Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonimecriticá vb., ind. prez. 1 sg. crític, 3 sg. şi pl. críticăTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficA CRITICÁ crític tranz. 1) (persoane, stări de lucru) A examina evidenţiind defectele şi cauzele apariţiei, indicând şi mijloacele de înlăturare. 2) (opere de artă) A aprecia critic, subliniind valorile etice şi artistice. 3) (persoane) A condamna cu răutate, inventând defecte şi greşeli. /<fr. critiquerTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCRITICÁ vb. I. tr. A da la iveală greşelile, lipsurile (unei persoane, ale unei opere etc.), arătând cauzele şi indicând mijloacele de remediere, de îndreptare. [P.i. crític. / < fr. critiquer, it. criticare].Trimis de LauraGellner, 27.04.2006. Sursa: DNCRITICÁ vb. tr. 1. a dezvălui greşelile, lipsurile unei persoane, ale unei opere etc., arătând cauzele şi indicând mijloacele de îndreptare. 2. a arăta cu răutate sau cu exagerare lipsurile sau greşelile cuiva. ♢ (peior.) a vorbi de rău, a bârfi. (< fr. critiquer)Trimis de raduborza, 23.09.2007. Sursa: MDN
Dicționar Român. 2013.