- cretaceu
- CRETACÉU, -E, cretacei, -e, I. adj. 1. (Despre roci) de natura cretei. 2. (Despre plante) care creşte pe sol cretacic. II. s.n. Cretacic. (din fr. crétacé)Trimis de tavi, 13.09.2007. Sursa: MDNCRETACÉU, -ÉE, cretacei, -ee, s.n., adj. 1. s.n. Cretacic. 2. adj. (Despre roci) De natura cretei, format din cretă. ♦ (înv.) Care se referă la perioada cretacică. – Din fr. crétacé.Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX '98CRETACÉU s., adj. 1. s., adj. v. cretacic. 2. adj. v. cretos.Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonimecretacéu adj. m., pl. cretacéi; f. sg. şi pl. cretacéeTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficcretacéu s. n., art. cretacéulTrimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortograficCRETACÉ//U cretaceue (cretaceui, cretaceue) (despre roci) Care este alcătuit din cretă; format din cretă. /<fr. crétacéTrimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEXCRETACÉU, -ÉE adj. (Despre roci) De natura cretei, alcătuit din cretă. [pron. -ceu. / < fr. crétacé].Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DN
Dicționar Român. 2013.