crepitaţie

CREPITÁŢIE, crepitaţii, s.f. (med.) Zgomot patologic repetat, produs de ciocnirea a două oase fracturate, de frecarea aerului când pătrunde în plămânii bolnavi etc. – Din fr. crépitation.

Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX '98



crepitáţie s. f. (sil. -ţi-e), art. crepitáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. crepitáţiei; pl. crepitáţii, art. crepitáţiile (sil. -ţi-i-)

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CREPITÁŢI//E crepitaţiei f. med. Zgomot produs de frecarea capetelor unor oase fracturate sau de pătrunderea aerului în plămânii bolnavi. [art. crepitaţia; G.-D. crepitaţiei; Sil. -ţi-e] /<fr. crépitation

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CREPITÁŢIE s.f. Trosnitură produsă de ciocnirea extremităţilor unui os fracturat, de aerul pătruns în plămânii bolnavi etc. [gen. -iei, var. crepitaţiune s.f. / cf. it. crepitazione, fr. crépitation].

Trimis de LauraGellner, 16.02.2005. Sursa: DN



CREPITÁŢIE s. f. trosnitură produsă de ciocnirea extremităţile unui os fracturat, de aerul pătruns în plămânii bolnavi. (< fr. crépitation)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN