creol

CREÓL, -Ă, creoli, -e, subst. 1. s.m. şi f. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmaşă a coloniştilor spanioli, portughezi sau francezi. 2. s.f. Limbă amestecată rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină, din Indiile de vest etc. ♢ (Adjectival) Limba creolă din Haiti. [pr.: cre-ol] – Din fr. créole.

Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX '98



creól s. m., adj. m., pl. creóli; f. sg. creólă, g.-d. art. creólei, pl. creóle

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



CREÓL creolă (creoli, creole) m. şi f. 1) Persoană albă născută în America Latină sau în alte colonii, urmaşă a primilor colonizatori. 2) Persoană născută din părinţi de rase diferite. [Sil. cre-ol] /<fr. créole

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



CREÓL, -Ă s.m. şi f. 1. Persoană de rasă albă născută în America Latină sau în colonii. 2. (Prin confuzie) Persoană născută din părinţi de rase diferite; mulatru. // s.f. Limbă care reprezintă stadiul unor limbi de cultură (franceză, spaniolă, portugheză etc.) evoluate potrivit modului de a vorbi al acestor persoane. [pron. cre-ol. / < fr. créole, cf. sp. criollo].

Trimis de LauraGellner, 16.02.2005. Sursa: DN



CREÓL, -Ă s. m. f. om de rasă albă, urmaş al primilor colonişti europeni în America Latină sau în coloniile intertropicale (Antile). ♢ (s. f.) limbă mixtă provenind din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen, vorbită de creoli. (< fr. créole)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN