cremaţiune

cremaţiune: CREMAŢIÚNE, cremaţiuni, s.f. Ardere, prefacere în cenuşă; incinerare. [pr.: -ţi-u-] – Din fr. crémation, lat. crematio, -onis.

Trimis de LauraGellner, 31.07.2004. Sursa: DEX '98

CREMAŢIÚNE s. v. ardere, incinerare, incineraţie.

Trimis de siveco, 23.03.2008. Sursa: Sinonime

cremaţiúne s. f. (sil. -ţi-u-), g.-d. art. cremaţiúnii; pl. cremaţiúni

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic

CREMAŢIÚN//E cremaţiunei f. 1) Arderea morţilor în crematoriu; incinerare. 2) Ardere, prefacere în cenuşă. [art. cremaţiunea; G.-D. crema-ţiunii; Sil. -ţi-u-] /<lat. crematio, cremaţiuneonis

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX

CREMAŢIÚNE s.f. Ardere, prefacere în cenuşă; incinerare; cremare. [cf. lat. crematio, fr. crémation].

Trimis de LauraGellner, 16.02.2005. Sursa: DN

CREMAŢIÚNE s. f. incineraţie. (< fr. crémation, lat. crematio)

Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN

Игры ⚽ Нужно решить контрольную?

incinerare — INCINERÁRE, incinerări, s.f. Acţiunea de a incinera şi rezultatul ei; incineraţie. – v. incinera. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INCINERÁRE s. 1. incineraţie, (livr.) cremaţiune. (incinerare gunoaielor.) 2. ardere, incineraţie.… … Dicționar Român
ardere — ÁRDERE, arderi, s.f. 1. Faptul de a (se) arde. 2. (chim.) Oxidare rapidă a unei substanţe, însoţită de dezvoltare de căldură (şi lumină). 3. (biol..; la pl.) Proces de descompunere prin oxidare a substanţelor vii din organism. – v. arde. Trimis… … Dicționar Român
cremare — CREMÁRE s.f. (Rar) Cremaţiune. [cf. lat. cremare – a arde]. Trimis de LauraGellner, 27.03.2009. Sursa: DN … Dicționar Român
incineraţie — INCINERÁŢIE, incineraţii, s.f. Incinerare. – Din fr. incinération. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 INCINERÁŢIE s. 1. v. incinerare. 2. ardere, incine rare. (incineraţie unui om decedat.) Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… … Dicționar Român

Academic Dictionaries and Encyclopedias