- coţoligă
- coţolígă, coţolígi, s.f. (reg.) veveriţă, coţobâră, căţărá.Trimis de blaurb, 27.04.2006. Sursa: DAR
Dicționar Român. 2013.
coţoligă
Look at other dictionaries:
coţobâră — coţobâră, coţobâre, s.f. (reg.) veveriţă, coţoligă, căţărá. Trimis de blaurb, 27.04.2006. Sursa: DAR … Dicționar Român
coţăi — coţăí ( ắesc, ít), vb. – 1. A mişca din coadă. – 2. (refl.) Despre cîini, a se împerechea. – var. coţoi. Creaţie expresivă, a cărei intenţie primitivă este imitarea unei mişcări ritmice, cf. bîţîi, hîţîi, moţăî; caracterul său imitativ este… … Dicționar Român
căţăra — CĂŢĂRÁ, cáţăr, vb. I. refl. A se sui, agăţându se pe un loc înalt (şi abrupt); a aburca. ♦ (Despre plante) A se prinde, a se fixa (cu cârcei) de ramuri, de ziduri etc. [var.: (reg.) acăţărá vb. I] – cf. a c ă ţ a. Trimis de valeriu, 06.12.2004.… … Dicționar Român
