coşmar

COŞMÁR, coşmaruri, s.n. Vis urât, cu senzaţii de apăsare şi de înăbuşire. ♦ fig. Grijă apăsătoare, obsedantă. – Din fr. cauchemar.

Trimis de ionel_bufu, 30.07.2004. Sursa: DEX '98



coşmár s. n., pl. coşmáruri

Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic



COŞMÁR coşmaruri n. 1) Vis urât şi apăsător. 2) fig. Grijă mare şi obsedantă. /<fr. cauchemar

Trimis de siveco, 22.08.2004. Sursa: NODEX



COŞMÁR s.n. 1. Vis care dă senzaţii de apăsare şi de înăbuşire. 2. (fig.) Stare de grijă apăsătoare, obsedantă. [pl. -ruri. / < fr. cauchemar, cf. v.fr. caucher – a izgoni, ol. mare – fantomă].

Trimis de LauraGellner, 23.04.2006. Sursa: DN



coşmár (coşmáruri), s.n. – Vis urît. fr. cauchemar.

Trimis de blaurb, 14.11.2008. Sursa: DER



COŞMÁR s. n. vis cu senzaţii de apăsare şi de înăbuşire, vis urât; viziune înfricoşătoare, obsesie. ♢ (fam.) stare de grijă apăsătoare, obsedantă. (< fr. cauchemar)

Trimis de raduborza, 02.05.2008. Sursa: MDN